miercuri, 12 mai 2010

Dieta cu fructe de mare

Dieta cu fructe de mare e foarte simplă şi are un efect minunat. Tot ceea ce trebuie să faci este să le spui tuturor:

"I'm on a seafood diet. I see food and I eat it".

Acum, vorbind serios, am avut plăcerea să mă desfăt în weekend cu o porţie de fructe de mare, culese, prefierte şi refrigerate proaspăt. După ce am dat cu încălzirea globală prin fructele astea de mare, de se copseseră şi picară din pom, le-am dat scurt prin tigaie cu nişte ceapă verde, usturoi şi ceva vin alb să se înece "fructele" alea. Mai fierserăm noi şi nişte orez sălbatic, că cică ăsta e d'ăla bun. Acum şi orezul e sălbatic. Şi îl ciugulim cu mâna că doar ăla educat îl luăm cu furculiţa. Sau cu beţişoarele. Nu prea înţeleg de ce mănâncă asiaticii cu beţişoarele alea. Să dovedească că ne sunt superiori? Să compenseze oare faptul că ei o au aşa mai...delicată. Că de aia au asiaticele mâinile mici? Să pară mare? Mă refer la orez. Hai că iar am ajuns pe alte plaiuri. Să revenim la meniu. Îmi place mult cum sună...fructe de mare cu orez sălbatic. Exotic, aşa! Şi dacă mai zic că încropirăm lângă şi o salată de surimi cu castraveţi. Sună deja super exotic!



Aşezarăm frumos fructele de mare şi orezul sălbatic în farfurie, plus salata de surimi. Când înfipsei furculiţa în baby octopus aia din farfurie, mai că nu am avut remuşcări. Ochii ei negrii, mari, arşi de flăcările aragazului parcă se uitau în ochii mei. Nu ştiu cum e cu fructele astea de mare dar parcă niciodată nu sunt fripte sau fierte destul. Tot vii par! Mă cutremur. Şi inelele alea de calamar, de unde sunt luate. Sunt nişte calamari graşi la care le face liposucţie şi scoate colacii ăia? Bine că nu mâncăm şi căluţi de mare. Sau mai ştii!

Eu zic, cu mâna pe inimă, că tot porcu' rămâne cea mai bună legumă şi fructă de mare. Şi vita după el.

Bon appetit monsieur!

Un comentariu: