Hasselback - cartoful cu atitudine

Cartofi Hasselback. Când am văzut prima oară cum este gătit cartoful ăsta, m-am gândit că numai un bănăţean i-a dat numele. Fălos, mândru şi cu atitudine. Dar totuşi, cred că numele lui nu provine de pe meleagurile mioritice.

Mă cam săturasem ce e drept de cartoful clasic care îl servim duminica în familie. Ori avem de-a face cu clasicul puree de cartofi ori băgăm nişte cartofi prăjiţi. De obicei când facem un grătar în curte, prefer varianta de cartofi copţi în folie de aluminiu. Aruncaţi direct pe jar, cu un pic de unt şi ceva verdeţuri cred că sunt un companion de nădejde la carne. Dar, dacă ţineţi la siluetă, păstraţi rucola şi salata verde la îndemână şi uitaţi de cartofi.

Reţeta e mai mult decât simplă. Luaţi un cartof în mână şi asiguraţi-vă că e plin de pământ. Cu un burete de inox, frecaţi cu nădejde până ce coaja străluceşte de curăţenie. Dacă sunteţi maniaci, folosiţi cu încredere A**x cu miros de lămâie. Că să alunge greaţa. După ce sunteţi siguri că e curat, îl ştergeţi şi începeţi să tăiaţi felii, dar nu până la capăt. Ca şi cum tăiaţi chifla de hot dog. Cu un cuţit. Acum avem două variante. Eu am ales să-l fac in friteuză că muream de foame şi în cuptor s-ar fi făcut mai greu. Dacă îl coaceţi în friteuză, tot ce aveţi de făcut este să aveţi grijă să-l scoateţi la timp. Dacă îl puneţi în cuptor, băgaţi nişte bucăţele de unt între formele lui voluptoase şi ceva căţei de usturoi. Când îl scoateţi, puteţi da frâu liber imaginaţiei. Ori faceţi un sos de brânză, ori un sos barbeque ori amândouă. Vă este permis orice. Aşa se zice că nimic nu este pervers într-o relaţie dacă amândoi sunt de acord. Aşa şi aici. Dacă cartoful nu zice nimic...nu iertaţi nimic.

Eu zic că e o variantă faină la clasica garnitură, când vine vorba de cartofi.

My idea of heaven is a great big baked potato and someone to share it with.

Oprah Winfrey