CateRing of Death

M-a luat pe mine pofta, vezi Doamne că nu am destule, să mănânc la popota firmei. Mi-am ales un meniu vegetarian, numai când îmi amintesc de el, deja mi se par logice înjurăturile vegetariene, ca de ex.: tu-ţi ceapa... . Irelevant. Să revenim la felul 1, care nu a fost rău de felul lui - supă cremă de roşii cu crutoane. Ştiu, când citeşti sună a naibii de bine. Nu a fost rea, nu vreau să fiu rău. Oricum a fost cel mai bun fel din meniu. Mai bine mâncam toată supa. Dar eram prea nerăbdător să trec la minunea de felul doi. Aşa e şi nota. DOI. Papilele mele fine gustative au dat piept în piept cu un cutremurător soteu de castraveţi cu inimaginabile şniţele din conopidă şi morocov. Am mai mâncat soteu la viaţa mea, că maică-mea m-a vrut vegetarian de mic: scoate iarba, pliveşte florile, şamd. Dar acest soteu de castraveţi a fost incredibil...de rău.

Mă bucur că trăiesc şi acum văd cu alţi ochi totul în jurul meu. Cum zice grecul: "A new day, a new life".